Articole similare
Țara Românească, ca stat medieval, a luat naștere la începutul secolului al XIV-lea sub conducerea lui Basarab I, dar teritoriul său era populat și organizat în formațiuni locale încă dinainte. Înainte de unificarea sa, această regiune era formată din mai multe cnezate, voievodate și comunități de români (vlahi), slavi și alte populații.
1. Formațiunile politice înainte de întemeiere
Cuprins:
Înainte de formarea Țării Românești ca stat unitar, teritoriul era împărțit în mai multe formațiuni politice, conduse de cnezi și voievozi locali. Dintre cele mai cunoscute:
- Voievodatul lui Litovoi (Oltenia) – Menționat în documente din 1272, Litovoi a refuzat să plătească tribut Ungariei și a murit în luptă.
- Cnezatul lui Seneslau (Muntenia) – Apare menționat ca un alt conducător român din secolul XIII.
- Voievodatul lui Farcaș – Posibil alt conducător din zona de nord a Țării Românești.
- Alte formațiuni locale – Mici comunități autonome, care practicau agricultura, creșterea animalelor și comerțul.
2. Populația și structura etnică
Țara Românească era locuită predominant de:
- Români (vlahi) – Populația majoritară, descendentă din daci și romani, vorbitoare de limba română, cu o economie bazată pe agricultură și păstorit.
- Slavi – Așezați în regiune în secolele VI-IX, au influențat limba și cultura românească, dar au fost asimilați treptat.
- Cumani și pecenegi – Triburi migratoare care au dominat zona în secolele X-XIII, dar care s-au integrat în structurile locale.
- Maghiari – Influența maghiară a fost mai ales politică, prin încercările regatului Ungariei de a controla zona.
3. Întemeierea Țării Românești
- Basarab I (1310-1352) este cel care unifică aceste formațiuni politice și obține independența față de Ungaria în urma Bătăliei de la Posada (1330) împotriva regelui Carol Robert de Anjou.
- În urma acestei victorii, Țara Românească devine un stat autonom, cu capitala la Câmpulung, apoi la Curtea de Argeș.
4. Organizarea statului
După întemeiere, Țara Românească s-a organizat astfel:
- Domnitorul – Conducătorul statului, ales din dinastia Basarabilor.
- Sfătul domnesc – Format din mari boieri care îl consiliau pe domnitor.
- Județe și cnezate – Unități administrative locale conduse de cnezi și boieri.
- Biserica ortodoxă – A jucat un rol esențial în consolidarea statului și a identității românești.
Concluzie
Țara Românească a fost formată prin unirea mai multor voievodate și cnezate românești, locuite predominant de români, dar influențate și de slavi, cumani și alte popoare. Basarab I a fost cel care a consolidat acest teritoriu într-un stat medieval independent.
